Suplimentele alimentare - moft sau realitate?
Încă de la descoperirea lor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, suplimentele alimentare au atras atenția oamenilor datorită beneficiilor pentru sănătate care le recomandau. În prezent industria suplimentelor alimentare generează anual peste 28 de miliarde de dolari în Statele Unite iar statisticile arată că mai mult de jumătate dintre americani iau suplimente alimentare în mod regulat. Cele mai comune suplimente alimentare folosite sunt vitamine, minerale și produse pe bază de plante.
Dar sunt oare acestea necesare? Specialiștii ne recomandă să nu consumăm suplimente alimentare fără indicația unui medic deoarece această practică poate fi dăunătoare pe termen lung. Suplimentele alimentare nu pot înlocui o dietă echilibrată și pot să ne distragă de la o alimentație sănătoasă. Deși pot fi benefice în anumite situații, adevărul este că majoritatea oamenilor nu au nevoie de suplimente alimentare pentru a-și menține sănătatea organismului deoarece acestea sunt procurate în mod natural din hrană.
Ce au demonstrat studiile?
S-au raportat numeroase studii care indică o corelație între carența unor vitamine și apariția anumitor boli. Spre exemplu, carența de vitamina C determină apariția scorbutului (se caracterizează prin pete la nivelul tegumentului, sângerarea gingiilor, timp crescut de vindecare a rănilor), carența de vitamina D și calciu determină afecțiuni ale sistemului osos, deficitul de fier duce la anemie și lista poate continua. Dacă legătura dintre lipsa unor vitamine și declanșarea unor patologii este clară, nu la fel de evidente sunt beneficiile administrării suplimentelor alimentare în cantități care depășesc doza zilnică recomandată. De fapt, există studii care arată că depășirea dozei recomandate de vitamine și minerale poate determina de la apariția unor simptome neplăcute cum ar fi problemele digestive până la patologii grave cum este cancerul. Un astfel de exemplu îl reprezintă faptul că administrarea beta-carotenului în cantități mari a fost asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar la persoanele care fumează sau care au fost expuse la azbest. Alte exemple sunt cazurile de toxicitate apărute la persoanele care au luat suplimente de vitamina A, D, E sau K fără recomandarea unui specialist. Aceste vitamine sunt liposolubile – adică se solubilizează în grăsimi și spre deosebire de vitaminele solubile în apă (cum sunt vitamina C și cele din complexul B) care dacă depășesc doza necesară vor fi eliminate prin urină, vitaminele liposolubile sunt depozitate în organism, se acumulează și astfel apare riscul de intoxicație cu vitamine. Din aceste motive specialiștii recomandă să luăm suplimente alimentare numai atunci când avem o carență confirmată de analizele de laborator.
Totuși, poate că v-ați întâlnit cu situația în care chiar medicul vă recomandă suplimente alimentare fără să ceară efectuarea unui set de analize. De ce? Aceste vitamine sunt de regulă vitamine solubile în apă (hidrosolubile) la care riscul de producere a intoxicației este mult mai mic, dacă nu chiar inexistent. Printre cele mai recomandate vitamine se numără vitamina C, vitamina B, dar și minerale cum ar fi calciu, magneziu și zinc.
Vitamina C este un puternic antioxidant ce are numeroase funcții importante în organism. Este necesară pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar, precum și pentru sinteza de colagen și de neurohormoni. Suplimentele cu vitamina C sunt adesea recomandate în infecții virale și bacteriene cum sunt gripa și răceala, alături de suplimente cu zinc – care de asemenea susțin funcționarea sistemului imunitar și scad inflamația în corp.
Alte exemple de situații în care sunt recomandate anumite vitamine și minerale fără să existe o carență sunt cazurile de anxietate și alte afecțiuni ale sistemului nervos. Datele clinice au dus la concluzia că administrarea de vitamine din complexul B, vitamina C cât și mineralele calciu, magneziu și zinc ajută la reducerea simptomelor de stres și anxietate.
